Hotărâre
privind aprobarea Statutului orașului Năsăud, județul Bistrița-Năsăud
Consiliul Local Nasaud,
Întrunit în sedinţă ordinară, în prezenţa a 14 consilieri;
Având în vedere :
- proiectul de hotărâre iniţiat de primarul oraşului Năsăud;
- raportul compartimentului pregătire documente, nr.19444/27.01.2016;
- expunerea de motive a primarului oraşului Năsăud nr. 19445/27.01.2016;
- prevederile Ordonanței nr. 53 din 16 august 2002 privind Statutul-cadru al unităților administrativ-teritoriale din Romania, aprobată prin Legea nr.96/2003;
- prevederile Hotărârii Consiliului Local Năsăud nr.93/2003, privind aprobarea Statutului orașului Năsăud;
- raportul comisiei pentru programe de dezvoltare economico-socială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat, servicii, comerţ, nr. 20723/29.02.2016;
- raportul comisiei pentru învăţământ, sănătate, culte, cultură, probleme ale tineretului, activităţi sportive şi de agrement, nr. 20642/25.02.2016;
- raportul comisiei pentru agricultură, silvicultură, zootehnie şi urmărirea aplicării Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1998 şi Legii nr. 20643/25.02.2016;
- raportul comisiei pentru administraţie publică locală, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, muncă şi protecţie socială, relaţii cu cetăţenii, disciplină, imunitate, nr. 20644/25.02.2016;
- raportul comisiei pentru amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice, urbanism, ecologie, protecţia mediului, nr. 20645/25.02.2016;
- prevederile Legii nr.52/2003, privind transparența decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare;
- procesul verbal de afişare a proiectului de hotărâre, nr.18811/08.01.2016;
- procesul verbal de rezultat al afişării, nr.20758/29.02.2016;
In temeiul prevederilor art. 36, alin. 2 lit.”d” şi alin.4, lit.”e” şi ale art. 45 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
H O T Ă R Ă Ş T E:
Art.1. Se aprobă Statutul orașului Năsăud, județul Bistrița-Năsăud, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2.Pe data adoptării prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Local Năsăud nr.93/2003.
Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, se încredinţează primarul oraşului Năsăud, prin biroul compartimentul juridic, compartimentului adm. dom. public si privat şi compartimentul audit, din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Art.4. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului oraşului şi se transmite prin intermediul secretariatului consiliului local, către:
- Instituţiei Prefectului - judeţul Bistriţa-Năsăud.
- Primarului orasului Nasaud;
- Birou financiar-contabil;
- Compartimentul audit;
- Compartimentul juridic;
PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Avizat de legalitate : SECRETAR
Vlasin Dorin cons.jr. George Pop
Nr.14/29.02.2016
Năsăud/ad.cu 14 v
Anexa
STATUTUL ORAȘULUI NĂSĂUD
Prezentul Statut s-a întocmit în baza Ordonanței Guvernului nr. 53 / 16.08.2002, aprobată prin Legea nr.96 / 2003, care are ca obiect stabilirea statutului-cadru al unităților administrative-teritoriale (UAT) din România. Statutul cuprinde elemente specifice care au rolul de a individualiza orașul Năsăud, în raport cu alte UAT-uri similare din România. În conformitate cu Legea 351/2001, privind Planul de Amenajare a teritoriului național - secțiunea IV-a, rețeaua de localități, Năsăudul este oraș de rangul III. Prezentul act, înlocuiește Statutul aprobat prin HCL 65/2002.
Orașul Năsăud este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde și două localități componente, Liviu Rebreanu și Luca, cărora li se aplică reglementările legale în vigoare, specifice mediului urban. Sediul administrativ este în Năsăud, Piața Unirii, Nr.15.
Cap. I AȘEZARE GEOGRAFICĂ, LOCALIZARE
Năsăudul este situat în partea de nord-est a Transilvaniei, în județul Bistrița-Năsăud, pe malul drept al râului Someșul Mare, la confluența cu Someșul a celor 4 văi care traversează orașul: Valea Malului, Valea Caselor, Valea Spinului și Valea Podului, dar și Valea Prislopului și Valea Mintiului, afluenți pe malul stâng.
Coordonatele geografice ale centrului orașului sunt 24 gr. 26 min. longitudine estică și 47 gr. 17 min. latitudine nordică, fiind situat la o altitudine medie de 331 m.
Face parte din regiunea de dezvoltare N-V a tarii, în care sunt cuprinse 6 județe: BH, BN, CJ, MM, SJ, SM, regiune cu o suprafață totală de 34.159 kmp, care reprezintă 14,23 % din suprafața tarii, cu o populație de 2.744.900 locuitori care locuiesc în 42 orașe (din care 15 municipii), 398 comune și 1823 de sate.
Județul Bistrița-Năsăud, în care este cuprins orașul, se situează în partea de nord-est a Transilvaniei, are suprafața de 5.335 kmp, reprezentând 2,24% din suprafața României, are în componentă 62 unități administrativ-teritoriale, un municipiu: Bistrița, reședință de județ, 3 orașe, 58 comune și 235 sate, localități în care trăiesc 286.225 locuitori, cu o densitate de 53,7 loc/kmp.
Orașul este străbătut de drumul național DN17D, Beclean – Cârlibaba, fiind însă străbătut și de DN17C, Bistrița - Moisei, de pe str. Bistriței, până la limita cu UAT Dumitra. De asemenea, este limitrof la calea ferată electrificată Beclean pe Someș - Ilva Mică, care face legătura dintre Transilvania și Bucovina.
Unitatea Administrativ Teritorială are o formă de triunghi, cu o suprafață de 4352,7 ha (43,53 kmp), din care 590,4 ha sunt situate în intravilan, respectiv 453 ha în Năsăud, 74,1 ha în Lușca și 63,3 ha în Liviu Rebreanu. Se învecinează cu UAT Rebrișoara la est, cu UAT Dumitra la sud, cu UAT Nimigea la sud-vest, cu UAT Salva la vest și cu UAT Coșbuc la nord-vest. (Anexa). Extravilanul este divizat în numeroase riduri și subriduri, identificate în cartea funciară: Pășcăneana, Bruhoaia, Poieni, Fântânele, Bucini, Săcături, Groși, Vlăicoaia, Tinoasa, Găgi, Curpeni, Colnic, Lazuri, Locurele, Dumbrava, Făget, Podirei, Prisaca, etc.
Năsăudul deține terenuri cu vegetație forestieră în suprafață de 1.621 ha, o parte pe suprafețele altor UAT-uri (UAT Năsăud=461 ha, UAT Rodna=796 ha, UAT Maieru=201 ha, UAT Feldru=86 ha pe valea Stejarului, UAT Rebrișoara=77 ha în Lușca Cârstii), administrate de Ocoalele Silvice Someș-Țibleș (623 ha) și Feldru (998 ha).
De asemenea, orașul deține pășuni alpine în suprafață de 1.165 ha, situate în munții Rodnei, respectiv în muntele Saca, unde sunt patru trupuri de pășuni alpine: Sub Pietrii, În Paltini, La Saivan, La Piciorul Calului, precum și încă două trupuri de pășuni, pe valea Anieșului: În Izvorul Mare și pe Coasta Netedă.
Localitatea componentă Liviu Rebreanu (fost Prislop), se situează la cca 2 km sud de Năsăud, pe DN17C. Lușca este situată pe malul stâng al Someșului Mare, pe o terasă mai ridicată cu 10-15 m față de cota orașului, fiind racordat la DN17C, prin drumul comunal DC2F, iar accesul pietonal spre Năsăud se face pe o punte metalică peste Someșul Mare.
În conformitate cu STAS 1907/1, localitatea se încadrează în zona climatică IV, climat temperat-continental, cu temperatura medie +7 grade, temperatura maximă +38 grade, temperatura minimă –32 grade și zona eoliană IV, cu o viteză medie a vântului de 1,25 m/sec, în general pe direcția N și N-E, de-a lungul văii Someșului Mare. Regimul pluviometric se situează sub 800 mm precipitații anuale pe metru pătrat, minim în luna februarie. Numărul zilelor cu zăpadă variază între 20-90 zile, într-un an.
Potrivit STAS P100-1/2013, parametrii pentru zona seismică sunt: Ag=0,1 g și TC=0,7 s, fiind o probabilitate mică de cutremur de pământ.
Orașul este situat într-o zonă de dealuri subcarpatice, care coboară dinspre Munții Rodnei și ai Țibleșului spre valea Someșului Mare, fiind protejat la nord și la sud, de șirul dealurilor, are o situare favorabilă, climă sănătoasă și plăcută, este ferit de vânturi mari și vijelii. Dealurile dinspre sud sunt, în general, împădurite, iar cele dinspre nord sunt transformate în terenuri agricole: ogoare, livezi, pășuni, fânațe, etc. Solul este argilos-pietros pe dealuri și nisipos, în lunca Someșului Mare, este sărac în substanțe nutritive și nu conține minereuri exploatabile. Apa din izvoare și fântâni este bună, potabilă.
Cap. II - SCURT ISTORIC
Prima arestare documentară a Năsăudului, apare la 21 ianuarie 1440, respectiv un act de zălogire prin care regina Elisabeta a Ungariei dăruia familiei Kussal satele mai mult pustii, printre care Năsăudul (Nasod).
Prima atestare documentară a celor două localități componente, Liviu Rebreanu (Prislop) și Lușca, datează din anul 1392, conform lucrării ,,Toponimie și istorie”, apărută în 1928, a academicianului năsăudean Nicolae Drăganu, care a descoperit un Convent al mănăstirii din Mănășturul Clujului, printre care Prislopul și Lușca, care aparțineau unor feudali din zonă.
Descoperirile arheologice confirmă că așezarea există din cele mai vechi timpuri:
- epoca preistorică (paleoliticul superior, cultura aurignaciană) 35.000-25.000 ani înainte de Christos, prin unelte din piatră cioplită descoperite în apropierea localității.
- neolitic 6000-2000 ani înainte de Christos, prin resturi de ceramică și unelte de piatră șlefuită (eneolitic).
- epoca bronzului, prin materiale ceramice, unelte, topoare, arme, obiecte de uz casnic și podoabe ( platou Podirei ).
- epoca fierului 2000-1200 înainte de Christos, prin vârf de lance, topoare, secere, etc. și urme de posibilă expansiune celtică.
- perioada de vârf a civilizației dacice, marcată îndeosebi prin domniile regilor Burebista și Decebal, este confirmată prin descoperirea unui tezaur de denari romani republicani, o ceașcă dacică, așezare dacică, etc.
- perioada stăpânirii romane, după războaiele daco-romane din 101-102 și 105-106, este confirmată pe teritoriul Năsăudului prin dovezi certe că localitatea era inclusă în limesul roman: ceramica romană la Podirei, urmele unui turn roman de pază pe Dumbravă, descoperiri monetare, sarcofage din piatră, etc.
- după retragerea romană, petrecută în timpul împăratului Aurelian, în anii 270-275, teritoriul a continuat să fie locuit, de o populație puternic romanizată, ocupată cu agricultura și creșterea animalelor, dovadă moneda de argint Constantinus II (337-361).
Izvoarele istorice sunt foarte deficitare pentru etapele ulterioare. Urmează năvălirea semințiilor migratoare: goții, hunii, gepizii și ceva mai târziu, avarii și slavii, care au influențat procesul de etnogeneză locală, dovezi la Cepari, la 8 km de oraș, unde s-au găsit urmele unui cimitir gepid din sec .V, cu multe obiecte de valoare istorică.
Repere istorice mai importante din epoca feudală și epoca modernă și contemporană sunt următoarele:
- în documente medievale, ținutul este cunoscut sub numele de Vallis (Districtus) Rodnensis.
- în 1453, regele Ungariei, Ladislau al V-lea, dăruiește lui Iancu de Hunedoara, ținutul Bistriței, întrucât sașii bistrițeni acaparaseră Valis Rodnensis. Regele Matei Corvin (1458-1490) al Ungariei, favorizează pe sașii bistrițeni, prin încorporarea deplină a satelor românești someșene, sași care vor exercita o exploatare crescândă a românilor.
- începând cu Petru Rareș (1527-1538), domnitorii moldoveni, vor stăpâni cu intermitențe, satele Văii Rodnei.
- în a doua jumătate a sec. XVI-lea, satele de pe valea Someșului revin Magistratului bistrițean, locuitorii fiind contribuabilii acestuia.
- în 1717 are loc invazia tătarilor care incendiază biserica, 56 de case și pustiesc localitatea.
- după 1722 localitatea devine tot mai importantă în perimetrul văii Someșului, prin înființarea în localitate, a Protopopiatului unit cu Roma.
- înființarea Regimentului românesc de graniță, în 1762, a constituit preambulul dezvoltării localității, ca centru militar, economic și spiritual al zonei. Militarizarea satelor someșene de către habsburgi, a avut ca scop organizarea apărării împotriva pericolului turcesc și stăvilirea exodului populației băștinașe exploatată, spre Moldova și Maramureș, dar și să curme neînțelegerile dintre românii districtuali și Magistratul Bistriței și să generalizeze religia unită, în rândul populației ortodoxe.
- în 1763 generalul austriac Buccow și episcopul greco-catolic Petru Aron, au convocat grănicerii și dragonii, pentru depunerea jurământului față de împărat, pe platoul Mocirla din Salva. Grănicerii, instigații de bătrânul Tănase Todoran, s-au revoltat pentru nerespectarea drepturilor promise și au protestat împotriva uniației. La data de 12 octombrie 1863, are loc supliciul conducătorilor revoltei: Tănase Todoran, la moarte prin zdrobire cu roata, Vasile a Popii din Mocod, Grigore Man din Zagra și Vasile Oichii din Telciu, la spânzurare și alți 15 răzvrătiți, la biciuire, mulți decedând ulterior.
Sfinții martiri năsăudeni sunt sărbătoriți în data de 12 noiembrie, potrivit calendarului bisericesc, fiind canonizați de Biserica Ortodoxă Română.
În urma revoltei, în 16 martie 1764, împărăteasa Maria Tereza dă o patentă favorabilă grănicerilor, în urma căreia grănicerii deveneau oameni liberi, cu obligații, drepturi și privilegii, recunoscute în scris. În 15 august 1764, 3165 de grăniceri ai regimentului, depun jurământul față de suveranitatea habsburgică.
- în 1783 s-au militarizat și comunele Văii Bârgăului, un total de 44 localități militarizate, în Regimentul al doilea Valah de Infanterie Grănicerească nr.17, cu un efectiv de 3000 de soldați, grupați în două batalioane și 12 companii, la care se adaugă Regimentul de dragoni: 8 escadroane cu 1500 de călăreți, soldați conduși de ofițeri austrieci.
- nu după multă vreme și grănicerii năsăudeni și-au demonstrat atașamentul față de Curtea Imperială, în războaiele cu francezii în perioada 1793-1814, când au pierit 4.534 ostași și în războaiele cu turcii, când am pierdut 2.752 ostași.
De remarcat bătălia de lângă Arcole, 15-17 noiembrie 1796, unde însuși Napoleon a recunoscut forța și eroismul batalionului II năsăudean.
- grănicerii participă activ și la revoluția de la 1848, conduși de lt-col. Urban, împotriva guvernului revoluționar maghiar a lui Kossuth și a trupelor ungare ale generalului Bem ( placă comemorativă pe zidul Muzeului Grăniceresc și bustul lui Avram Iancu).
- în 22 ianuarie 1851, autoritățile habsburgice desființează regimentele de graniță, inclusiv drepturile, averile și veniturile grănicerești, după ce aceștia au participat la 20 de campanii militare, cu 133 de bătălii. Dar Năsăudul a devenit în această perioadă, centrul de confluență a localităților de pe valea Someșului Mare, Sălăuței, Rebrei, Ilvei, fiind centrul școlar, confesional, instituțional, administrativ și economic în zonă.
- în 1861, se înființează Districtul autonom românesc al Năsăudului, în fruntea căruia a fost numit Alexandru Bohățel, căpitan suprem, care durează până în 1876. Acum s-au redobândit fondurile grănicerești, pe baza cărora s-a înființat gimnaziul grăniceresc(1863), instituțiile de credit, tribunalul, fabrica de bere, morile de cereale, etc
- în perioada 1876-1918, ființează Comitatul Bistrița-Năsăud, orașul devenind reședința cercului Năsăud, cu 22 localități. Chiar și în această situație, își amplifică rolul de catalizator pozitiv al acțiunilor populației foste grănicerești. În această perioadă continuă acțiunile de retrocedare către foștii grăniceri, a munților, pădurilor, pășunilor, clădirilor și a fondurilor bănești. Se organizează Direcția silvică, a luat ființă Administrația Fondurilor Grănicerești, s-a construit catedrala greco-catolică(1884), Școala Gimnazială (inaugurată în 4 octombrie 1863), sediul Primăriei. S-au sistematizat străzile, s-au extins șoselele pietruite, s-a construit calea ferată și gara, s-a organizat pășunatul alpin în Saca și Izvorul Mare, activitatea poștală, de mesagerie și de telegrafie, iluminatul stradal nocturn prin lămpi cu petrol, etc. În Ardeal, prin mitropolitul ortodox Andrei Șaguna, ia ființă Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român ,,ASTRA” cu un rol important în regăsirea demnității naționale, educarea spirituală și culturală a românilor din Ardeal. Începând cu anul 1861, documentele menționează primii năsăudeni astriști.
- În perioada interbelică 1918-1940, imediat după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Dirigent a schimbat comitatul în județ, comuna urbană Năsăud devenind reședința plasei Năsăud, care cuprindea 25 de comune(27.01.1919). Prin legea de unificare administrativă din 1925, se înființează județul Năsăud cu reședința la Bistrița, situație care va dura până în septembrie 1940. Județul devine Comitatul Bistrița-Năsăud cu reședința la Bistrița, Năsăudul devenind reședința cercului Năsăud. În acești ani, s-a dezvoltat și diversificat activitatea industrială, agricolă, meșteșugărească, bancară, comercială și edilitar-gospodărească. S-a construit prima uzină electrică de 35 Kw, la Școala Normală, în1927, care alimenta câteva instituții și iluminatul public în centru. Apoi, în 1936, s-a construit uzina din Tradam, care dezvoltată în mai multe etape, a reușit să asigure și energia pentru uzul casnic. Pe lângă fabrica de bere, mai funcționau 3 mori de cereale, o uscătorie de fructe, o mică tipografie cu legătorie, o instalație de preparat apă gazoasă (sifon), două cazane de fiert țuica. Numărul meșteșugarilor a crescut în 1934, la 127. Ocupațiile de bază erau cultura pământului, pomicultura și creșterea animalelor.În 1927 se elaborează primul plan de urbanism local și în 1930, un proiect de sistematizare și urbanizare locală.
- în urma tratatului de la Trianon din 1940, județul intră în componența Ungariei hortiste. Ocupația maghiară a durat în perioada septembrie 1940 - octombrie 1944, când s-a impus maghiarizarea forțată, prin impunerea utilizării limbii maghiare în toate instituțiile, s-au înlocuit profesorii și funcționarii români, s-au făcut presiuni pentru înrolarea bărbaților în trupele hortiste și germane, fiind una din cele mai triste și grele perioade din istoria ardelenilor. În 13 octombrie 1944, trupele hortiste și germane se retrag spre vest, eliberând orașul de sub ocupație. După război, Năsăudul devine reședința raionului Năsăud, din regiunea Cluj.
- Ultima organizare administrativă din 1963, înființează județul Bistrița - Năsăud, cu reședința municipiul Bistrița, Năsăudul fiind oraș, alături de Beclean și Sângeorz-Băi. Orașul și-a extins dezvoltarea. S-au înființat instituții noi: Ocolul Silvic, Liceul silvic, Autobaza, Întreprinderea Forestieră de Exploatare și Transport, Întreprinderea de Gospodărie Orășenească, Întreprinderea Ineul, Stația de asfaltare, Brutăria, Fabrica de brânzeturi fermentate, Stația Peco, Centrul de Legume și Fructe, Liceul economic, Întreprinderea de Prelucrare Mase Plastice (azi Somplast), Textila, cu țesătoria, preparația și filatura pentru țesături extra late, etc.
Cap. III - ADMINISTRAȚIA
Năsăudul este persoană juridică de drept public, cu patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină. Poate intra în raporturi juridice cu alte autorități sau instituții publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum și cu persoane fizice, în condițiile legii.
Administrația publică în orașul Năsăud se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, desconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților publice locale, legalității și a consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit, prin referendum sau adunări publice, precum și prin programul de audiențe, la toate nivelurile.
Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorității locale de a soluționa și de a gestiona treburile publice, în numele și interesul colectivității locale, pe care o reprezintă. Autonomia locală este numai administrativă și financiară – privește organizarea, funcționarea și gestionarea resurselor care aparțin orașului Năsăud. Acest drept se exercită de către Consiliul Local Năsăud, ca autoritate deliberativă și primarul în funcție, ca autoritate executivă. În relațiile dintre autoritățile locale și județene, pe de o parte, precum și între Consiliul Local și primar, nu există raporturi de subordonare.
Orașul Năsăud are dreptul la resurse financiare proprii din impozite, taxe și alte resurse, pe care le stabilește, le administrează și le utilizează, în condițiile legii, pentru îndeplinirea competențelor și atribuțiilor care îi revin. Resursele financiare de care dispun autoritățile locale trebuie să fie corelate cu atribuțiile și competențele prevăzute de lege.
Este titular a contului unic de înregistrare fiscală (CUI) nr. 4347887 și a conturilor deschise la Trezoreria și băncile din Năsăud.
Pentru protecția și promovarea intereselor comune, autoritatea publică locală a aderat, pe plan național, la ,,Asociația Orașelor din România”, iar pe județ a aderat la ,,Asociația Pro Someș”, având ca obiectiv protecția mediului și prezervarea resurselor de apă în bazinul superior al Someșului Mare. De asemeni, a inițiat și s-a asociat cu alte unități administrative în ,,Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru apă și canalizare”, în ,,Asociația de dezvoltare intercomunitară pentru salubrizare” și în ,,Asociația de dezvoltare intercomunitară Spitalul orășenesc Năsăud”.
Orașul Năsăud are, de asemenea, relații de înfrățire cu patru localități din străinătate, respectiv:
- Mandello del Lario, din Italia, din anul 2009
- Mlawa, din Polonia, din anul 2009
- Alexandria, din Grecia, din anul 2011
- Kavadarci, din Macedonia, din anul 2012
Înfrățirile cu aceste orașe s-au făcut, conform Legii 215/2001, în baza Protocoalelor semnate de primarii localităților și aprobate prin Hotărâre a Consiliului Local.
În justiție, orașul Năsăud este reprezentat de primarul în funcție, care poate împuternici un jurist sau un avocat, care să reprezinte interesele UAT Năsăud. Despăgubirile primite în urma hotărârilor judecătorești precum și sumele pe care trebuie să le plătească UAT Năsăud în urma hotărârilor judecătorești, rămase definitive, se consideră venituri sau cheltuieli la bugetul local.
Atribuțiile și competențele autorității publice locale din Năsăud sunt stipulate în Legea nr.215 din 23.04.2001, republicată cu modificări - legea administrației publice locale, precum și în Regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, aprobat prin Hotărârea nr.49 din 06.07.2012.
Consiliul Local Năsăud are în componența sa, un număr de 17 consilieri locali, dintre care se alege viceprimarul. Comisiile de lucru ale CLN sunt:
- comisia pentru programe social-economice, buget, finanțe, administrarea domeniului public și privat, servicii și comerț.
- comisia pentru sănătate, învățământ, cultură, culte, probleme ale tineretului, activități sportive și de agrement.
- comisia pentru agricultură, zootehnie, silvicultură și urmărirea aplicării legilor fondului funciar.
- comisia pentru administrație publică locală, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertății cetățenilor, muncă și protecție socială, relații cu cetățenii, disciplină, imunitate.
- comisia pentru amenajarea teritoriului, realizarea lucrărilor publice, urbanism, ecologie și protecția mediului.
În legislatura 2012-2016, apartenența partinică a consilierilor locali a fost următoarea: USL(PSD, PNL, PC)-10 consilieri, PDL-6 consilieri, PP DD-1 consilier. Ulterior, componența s-a modificat, după fuziunea PDL cu PNL sau demisii.
Organizații sindicale sunt înființate în unitățile cu peste 25 angajați, potrivit legii: Spitalul orășenesc George Trifon, Primărie, Somplast, Intex, etc.
Cap. IV - INSEMNELE ORAȘULUI
Însemnele orașului Năsăud sunt: stema orașului, drapelul orașului, sigiliul (ștampila), cheia orașului, medalia de onoare, medalia cu stema orașului, medalia comemorativă, diploma de onoare, diploma de excelență, cartea de onoare, etc. Acestea sunt aprobate prin Hotărâre a Consiliului Local și a altor instituții abilitate ale statului. Stema orașului reprezintă însemnul distinctiv al Năsăudului iar sigiliul reprezintă autoritatea publică exercitată de consiliul local și primar și garantează autenticitatea actelor emise de aceste instituții.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 388 din 02.05.2012, orașului Năsăud i s-a aprobat stema orașului, compusă, potrivit regulilor heraldice, dintr-un scut triunghiular timbrat de o coroană de zid, cu trei turnuri crenelate. Pe câmpul albastru este aplicată o carte deschisă din argint, iar în câmpul roșu este imaginea unui grănicer cu arma la picior. Cele două câmpuri sunt separate printr-o bandă diagonală ondulată din argint. Cartea semnifică importanța școlilor năsăudene în care au învățat academicienii năsăudeni și în care s-au format numeroși intelectuali, cătana neagră năsăudeană semnifică importanța localității ca reședință a Regimentului 17 românesc de graniță, între anii 1762-1851, care cuprindea și alte 43 sate grănicerești din zonă. Brâul undat reprezintă râul Someșul Mare pe care s-a dezvoltat orașul. Coroana murală cu trei turnuri semnifică rangul de oraș.
Stema orașului se aplică pe antetul actelor emise de Primărie și la sediul Primăriei.
Drapelul național și steagul Uniunii Europene sunt arborate permanent la Primărie. Tricolorul se arborează cu ocazia Zilei naționale, de către toate instituțiile publice, agenții economici și persoanele fizice cu locuința la stradă. La Primărie sunt arborate și drapelele țărilor celor 4 orașe înfrățite cu Năsăudul.
Cap. V - POPULAȚIA
Potrivit ultimului recensământ din 2011 și a datelor furnizate de Direcția de Statistică, populația stabilă din Unitatea administrativ-teritorială este următoarea:
- Total UAT Năsăud: 11.793 locuitori
din care: în orașul Năsăud 10.301 locuitori
în localitatea componentă Liviu Rebreanu 665 locuitori
în localitatea componentă Lușca 827 locuitori
Densitatea este de 270 loc/kmp, orașul având o suprafață relativ redusă.
În funcție de apartenența confesională, s-au declarat:
- ortodocși 9.901 83,90%
- penticostali 517 4,73%
- baptiști 258 2,36%
- greco-catolici 193 1,77%
- romano-catolici 85 0,78%
- reformați 53 0,48%
- martorii lui Iehova 51 0,47%
- alte religii 29 0,26%
- evangheliști 18 0,16%
- ortodocși de rit vechi 9 0,08%
- nedeclarați/atei 679 6,21%
Utilizează limba română: 89%, limba rromani: 4%, alte limbi: 7% din populație.
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 23 din 1998 s-a instituit titlul de Cetățean de onoare al orașului Năsăud, pentru persoane fizice române sau străine, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, cultural, sportiv sau a altor persoane importante, reprezentative pentru oraș. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 20 din 2000, s-a aprobat Regulamentul de acordare a titlului. Propunerile, redactate în scris, sunt supuse dezbaterii în comisia de specialitate a Consiliului Local care, în baza argumentelor prezentate în cerere, laudațio și curriculum vitae, a listei de priorități, a numărului de titluri care s-au aprobat pe anul respectiv și a regulamentului, avizează propunerea, pe care o înaintează spre aprobare plenului.
Acordarea Diplomei de cetățean de onoare se face în cadru festiv, de către Primarul orașului, în Consiliul Local, prezidat de către decanul de vârstă.
Cetățenii de onoare ai orașului Năsăud, până în anul 2016, sunt:
1. Ion I. C. Brătianu prim-ministru, șef de partid liberal din anul 1922
2. Traian Moșoiu general de divizie, Cdt Armata III-a 1922
3. Gavril Istrate prof. universitar, dr. docent 2000
4. Alexandru Husar prof. universitar, dr. 2000
5. Teodor Tanco prof. universitar, dr. 2000
6. Dumitru Protase academician, prof. universitar, dr. arheolog 2000
7. Nicolae Trifoiu economist, dr. 2001
8. Ion Nechifor Someșan prof. universitar, director muzeu 2001
9. Ilja și Brigitte Skidelsky cetățeni din Austria 2002
10. Marius Urzică gimnast 2002
11. Trifon George medic, director spital 2002
12. Grigore Găzdac prof, director liceu 2002
13. Irimie Burcezan prof, director liceu pedagogic 2003
14. Andrei Pop economist, director Textila 2003
15. Valeria Peter Predescu rapsod popular 2004
16. Dumitru Nacu parlamentar, prefect, jurist 2004
17. Gavril Tulai profesor 2004
18. Ironim Marțian prof. universitar 2004
19. Iosif Wiehmann prof. universitar, geolog 2005
20. Tudor Drăganu profesor, dr. 2005
21. Dorel Cosma prof. dr. director cultură 2005
22. Nicolae Gheran prof, istoric literar, editor 2006
23. Traian Dascăl medic, om de cultură 2006
24. Mircea I. Prăhase prof. cercet. Științific 2006
25. Gavrilă Ceuca inginer, dr. 2007
26. Sumiya Haruia cetăț. din Japonia, prof., traducător Rebreanu 2007
27. Sever Ursa profesor 2008
28. Vasile Tutula col.(r), dr. istorie 2008
29. Sergiu Vitalian Vaida col.(r), redactor TV 2008
30. Eugenia Florea redactor TV 2008
31. Tudor Jarda compozitor 2008
32. Ineke van Ellen cetățean din Olanda 2008
33. Gheorghe Buta judecător 2008
34. Grigore Marțian profesor 2008
35. Ioan Obrejan col.(r), veteran război 2008
36. Ionel Șerban profesor 2008
37. Aurel Cleja prof. universitar 2009
38. Eugen Moldovan ing., director Somplast 2009
39. Traian Ceuca prof. universitar 2009
40. Octavian Ruleanu profesor 2009
41. Ioan Oltean parlamentar, dr., jurist 2010
42. Adrian Onofreiu cercetător arhive, dr. 2010
43. Dumitru Tomi preot paroh 2010
44. Gavril Scridon prof. universitar, dr. 2010
45. Nicolae Gălățan prof. director Centru cultural 2011
46. Ioan Granciu prof. universitar, dr. inginer 2011
47. Sabin Sas dr. inginer 2011
48. Simion Mândrescu prof. universitar, dr. 2012
49. Rodica Drăguș Hoha prof., sportivă 2012
50. Cristian Găzdac prof. universitar, dr. 2012
51. Dorel Grigore Sima ing., director Intex 2012
52. Tudor Olimpius Bompa dr., român din Canada 2012
Cap.VI - CĂILE DE COMUNICAȚIE
Orașul este așezat pe valea râului Someșul Mare, situație care a generat traversarea lui de căile de comunicație care însoțesc valea.
Calea ferată electrificată Beclean pe Someș-Ilva Mică și mai departe, la Vatra Dornei, face legătura feroviară cu nordul Moldovei, Bucovina. Gara Năsăud deservește fluxul de călători și marfă.
Drumurile naționaleDN17C și DN17D se intersectează pe teritoriul orașului. DN17C, de la Moisei-Salva și Năsăud-Bistrița, străbate orașul pe o lungime de 2.922 m, respectiv de pe str. Bistriței, de la Cruce, până la limita cu satul Cepari. DN17D, de la Beclean-Cârlibaba, traversează orașul pe o lungime de 5.049 m pe str. George Coșbuc (2.283 m), Piața Unirii (558 m) și B-dul Grănicerilor (2.208 m), până la limita cu Rebrișoara. Lungimea totală a drumurilor naționale pe teritoriul orașului este de 7.791 m, cu poduri peste Someș, Valea Podului, Valea Spinului, Valea Caselor, Valea Malului și Valea Prislopului. Drumul național este asfaltat sau betonat, cu semnalizări și marcaje specifice traficului rutier, urmând a fi modernizat din anul 2016. Se impune realizarea unei variante ocolitoare, pentru autovehiculele în tranzit și de mare tonaj, în scopul descongestionării și fluidizării circulației în oraș, protecția locuitorilor, a mediului și a monumentelor arhitectonice.
Năsăudul și localitățile componente, are 46 de străzi, (anexă) în lungime totală, pe teritoriul intravilan, de 41.064 m, din care 26.046 m asfaltate, 1.648 m pavate, 11.555 m balastate și 1.814 m cu umplutură de pământ. Orașul are o rețea stradală de 32.931 m, din care asfaltate 20.524 m, localitatea componentă Lușca, cu o rețea de 3.985 m, din care 2.210 m asfaltate pe drumul comunal DC2F și Liviu Rebreanu cu o rețea de 4.148 m, din care 3.313 m asfaltate, inclusiv DN17C. În extravilan, majoritatea străzilor se continuă cu drumuri de hotar cu umplutură de pământ, a căror lungime este de cca 50 km, care deservesc proprietățile localnicilor situate în diversele riduri. Denumirile străzilor s-au acordat prin Hotărâri ale Consiliului Local, care actualizează periodic nomenclatorul stradal și în general, străzile poartă denumirile academicienilor năsăudeni sau a unor oameni de cultură și personaje istorice.
În tipul existenței Regimentului Grăniceresc, pe râul Someș se practica plutăritul, în scopul transportării buștenilor din bazinul Someșului superior până la confluența Someșului cu Tisa, în Ungaria, plutărit care a durat până în a doua jumătate a sec. XIX-lea. La Năsăud era amenajat un loc de oprire a plutelor de bușteni, la Hăitașul lui Brăduț.
Accesul la transportul aerian se poate face prin aeroporturile din Cluj-Napoca sau Târgu Mureș, ambele situat la cca 120 km de Năsăud.
Cap. VII- UTILITĂȚILE
Alimentarea cu apă potabilă s-a realizat parțial, în perioada 1960-1965, din cinci puțuri, fântâni săpate pe Șesul din Sus, în apropierea cascadei, de unde se pompa apa prin conducte de oțel, în rezervoarele de înălțime de pe str. Avram Iancu, iar distribuția se făcea gravitațional, prin tuburi de azbociment sau oțel. În 1973 se pune în funcție captarea apei din râul Rebra, tratarea, filtrarea și pomparea apei prin conducta magistrală, în rețeaua de distribuție a orașului. În 1983, are loc a doua dezvoltare a Stației de la Rebra, la un debit de 165 l/sec, care asigură dezvoltarea industrială, consumul casnic și alimentarea orașului, inclusiv a localităților limitrofe: Rebrișoara, Salva, Nepos și Feldru, fiind realizată ca obiect distinct de investiție a IPMP Năsăud, azi Somplast. În prezent serviciul de apă și canal este asigurat prin SA Aquabis Bistrița, societate atestată de ANRSC, care a preluat serviciul de la SC GCL Năsăud și patrimoniul prin Consiliul Local. Stația de captare de pe Rebra dispune de un baraj, bazin de deznisipare, zonă de protecție. Apa brută ajunge în stația de tratare prin două conducte de azbociment. După filtrare și tratare, apa se pompează prin 2 conducte magistrale, o parte în rezervoarele de înmagazinare, iar altă parte în rețeaua de distribuție stradală, care are o lungime 34.480 m.
În anul 2010, s-a realizat alimentarea cu apă în Liviu Rebreanu, din surse subterane, prin puț forat la 145 m, cu un debit de 3.400 l/oră și distribuție gravitațională, prin conducte din polietilenă. De asemenea, s-a extins rețeaua de apă în Lușca, prin supra-traversarea Someșului și stație de pompare suplimentară. În prezent se execută lucrări de înlocuire a rețelei învechite și uzate de distribuție a apei în rețeaua stradală, prin conducte din polietilenă, lucrări cuprinse în Master-planul județean, coordonat de Aquabis.
Sistemul de canalizare are o lungime totală de 27.105 m. colectează apele uzate din oraș, atât menajere cât și pluviale, prin două colectoare: cel vechi, de 400 mm și lungimea de 1.020 m și cel nou, ovoidal, din 1996, cu lungimea de 4.040 m; apele menajere sunt conduse la o stație de pompe, de unde sunt trimise la noua stație de epurare din comuna Salva. Colectorul nou preia și canalizarea comunei Rebrișoara, prin racordul de pe str. Gării.
S.C. Aquabis are încheiate 4.164 de contracte de servicii (3.845 cu persoane fizice, 180 cu persoane juridice și 139 cu asociații de locatari). Localitățile componente Liviu Rebreanu și Lușca, nu sunt branșate la canalizarea menajeră, aici fiind impuse fosele septice.
Alimentarea orașului și a localităților componente, cu gaz natural, s-a realizat relativ recent, începând cu anul 2003. Gazul natural este preluat prin conducta magistrală din oțel, cu diametrul de 300 mm, de lângă Rusu de Jos și condus la stația de reglare-măsurare (SRM) din Năsăud. Conducta magistrală este dimensionată pentru alimentarea localităților din toată valea Someșului superior. Gazul natural de joasă presiune alimentează consumul casnic, iar cel de medie presiune, consumul industrial (la Intex).
În prezent serviciul de distribuție este realizat prin SC CPL Concordia, care are încheiate 2.595 contracte de furnizare (2.413 cu persoane fizice și 182 cu persoane juridice).
Energia electrică este preluată din sistemul național de distribuție. În prezent, sunt branșate la rețeaua de distribuție toate locuințele din intravilan și extravilan. Pe lângă consumul casnic și industrial, în oraș și localitățile componente, s-a realizat și extins iluminatul stradal pe timp de noapte, practic, pe toată trama stradală. S-a realizat iluminat arhitectural, pe majoritatea clădirilor reprezentative ale localității, scoli, monumente, biserici, muzee, etc. În pragul sărbătorilor de iarnă, se practică iluminatul ornamental, spre satisfacția copiilor și nu numai.
Profitând de potențialul energetic al Someșului, un investitor privat a construit, pe malul drept al râului, o microhidrocentrală cu două turbine, de 2 MW, pentru producerea de energie electrică, care urmează a fi racordată la sistemul național.
Infrastructura de telecomunicații este rezolvată corespunzător, orașul beneficiind de telefonie digitală, telefonie mobilă (Telecom, Orange, RDS & RCS, Vodafone) și internet. Sunt accesibile 9 posturi de radio în modulație de frecvență (FM) și cca 120 canale televiziune, în funcție de furnizor.
Apărarea împotriva inundațiilor, este realizată parțial pe râul Someș; s-au construit diguri de protecție în zonele afectate de viituri, în mai multe etape, pe malul drept, spre centrul civic. Văile care traversează orașul sunt amenajate în perimetrul intravilan, cu ziduri de protecție pentru conducerea torenților, praguri de fund și podețe carosabile.
Serviciul de salubrizare s-a modificat și completat, prin înființarea Sistemului generalizat de Management a Deșeurilor în județul Bistrița-Năsăud: fosta rampă de depozitare a deșeurilor s-a desființat, fiind ecologizată, s-a construit în apropiere o stație intermediară de colectare și selectare a deșeurilor care deservește 9 comune arondate și de aici deșeurile sunt expediate în celula de depozitare de lângă Tărpiu, la 15 km de oraș. Serviciul de colectare, transport, selectare și depozitare este asigurat prin firma SC Vitalia, care practică colectarea deșeurilor din cele 72 puncte gospodărești amenajate pe raza orașului și dotate cu 2-3-4 containere semi - îngropate pentru colectare selectivă, sau colectarea deșeurilor mixte din pubelele de 120 l, din poartă în poartă. Serviciul este încă în curs de generalizare și perfecționare, având până în prezent cca 6.000 locuitori contractanți.
Măturatul stradal, golirea coșurilor de gunoi, deszăpezirea trecerilor de pietoni, se efectuează prin SC Urbana Bistrița.
Încălzirea locuințelor este asigurată în general, prin centrale termice cu gaz natural sau combustibil solid, iar casele particulare sunt încălzite cu lemn de foc, în mare parte. Rețeaua termică cu apă caldă și centralele termice pe combustibil lichid, au fost desființate.
Infrastructura în domeniul public dispune de o piață agroalimentară, sectorizată și modernizată, în suprafață de 5.119 mp, care în zilele de joi - zi de târg, se extinde și pe străzile colaterale, precum și de un obor de animale, în suprafață de cca 6.000 mp, cu acces din str. Podirei, ambele administrate de Primărie.
Edilitar, în oraș sunt 6.116 locuințe: 26 proprietate publică și 6.090 locuințe proprietate privată, din care 3.843 locuințe la case particulare în oraș și localitățile componente și 2.247 apartamente. S-a construit cartierul de blocuri Grănicerilor-sud, cu cca 2.100 apartamente, în 61 blocuri de locuințe cu 113 de scări de bloc, pentru a adăposti populația care a crescut în urma industrializării orașului. Sunt construite trei blocuri ANL, între anii 2006-2010, cu 58 apartamente pentru tineri și 48 de locuințe sociale, din care 25 locuințe sociale amenajate într-un bloc reabilitat în anul 2008.
După 1989, mare parte din unitățile industriale intră în recesiune sau faliment, apar societăți comerciale private, unele având capital străin. Populația ocupată în industrie și servicii a scăzut dramatic, crescând procentul șomajului. Au apărut multe unități de alimentație publică, pensiuni, supermarket-uri: Lidl, Profi, Blacteea, Euromarket, Axa Comexim, Influent, etc.
Cap. VIII - ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Faima și recunoașterea Năsăudului pe plan local și național, i-a fost dată de existența școlilor. Ideea unei instituții de învățământ în zonă, s-a manifestat inițial în momentul desființării Regimentului II românesc de graniță, în 1851. Materializarea acestui deziderat s-a realizat abia după recâștigarea fondurilor de provenite de către foștii grăniceri. Prin ordinul ministerial 1722 din 3 sept.1863, se aprobă înființarea gimnaziului românesc, acesta fiind inaugurat în 4 octombrie 1863, fiind al doilea din Ardeal, după cel din Blaj. Primele clase gimnaziale au fost instalate în fostul local al Școlii Normale și abia din 11 mai 1889 continuă cursurile în actualul edificiu al colegiului de astăzi.
Orașul Năsăud este numit și orașul academicienilor, datorită numărului mare de academicieni raportat la populația mică a orașului, care au urmat cursurile în școala năsăudeană cel puțin un an, sau au fost cadre didactice în școlile năsăudene. Lista academicienilor titulari(t), membri de onoare (o), membri corespondenți(c), cu localitatea de naștere și domeniul de activitate, în ordinea anului de naștere, este următoarea:
1. Iacob Mureșianu(o) 1812-1887 profesor, publicist
2. Florian Porcius 1816-1906 botanist, învățător, jude
3. Grigore Silași(o) 1836-1897 prof. univ. lingvist, dr. in teologie
4. Simeon Florea Marian(t) 1847-1907 Ilișești SV folclorist, etnograf
5. Iuliu Moisil(o) 1859-1947 Năsăud BN profesor
6. George Coșbuc(t) 1866-1918 Hordou BN poet
7. Iulian Marțian(o) 1867-1937 Mintiu BN maior, om de cultură
8. Virgil Șotropa(o) 1867-1954 Gheorghieni HR profesor, filolog
9. Miron Elie Cristea(o) 1868-1939 Toplița.HR primul patriarh al B. Ortodoxe Române
10. Iuliu Prodan(c) 1875-1959 Chiochiș BN botanist, prof.
11. Constantin C. Moisil(t) 1876-1958 Năsăud BN numismat
12. Nicolae Bălan(o) 1882-1955 Blăjeni BN mitropolit al Ardealului
13. Nicolae Drăganu(t) 1884-1939 Zagra BN filolog, istoric literar
14. Liviu Rebreanu(t) 1885-1944 Târlișua BN romancier
15. Emil Isac(c) 1886-1954 Cluj CJ avocat, dramaturg, gazetar
16. Augustin Vancea(c) 1892-1973 Parhida BH geolog
17. Traian Ionașcu 1897-1981 jurist
18. Leon Silviu Daniello(c) 1898-1970 Budapesta H profesor universitar, ftiziolog
19. Sever Pop(post mortem) 1901-1961 Poiana Ilvei BN dialectolog
20. Tiberiu Morariu(c) 1905-1982 Salva BN prof. universitar, geograf
21. Grigore C.Moisil 1906-1973 matematician
22. Dumitru Protase(o) 1926 Mocod BN prof. universitar, arheolog
În prezent, rețeaua de învățământ cuprinde forme de educare și formare a tineretului preșcolar, primar, gimnazial, liceal și învățământ superior de scurtă durată, în următoarele locații:
Colegiul Național George Coșbuc(b-dul Grănicerilor):
- clasele I-IV primar, în Școala de Aplicație (P-ța Unirii) 104 elevi
- clasele V-VIII gimnazial 100 elevi
- clasele IX-XII liceal (mate-info, pedagogic, filologic) 696 elevi
- cadre didactice: 49
- cabinet de medicină generală cu un medic și patru asistente
- cabinet medical stomatologic cu un medic și o asistentă
- sală sport proprie, teren de sport și acces la sala sport tip B
Colegiul Economic(b-dul Grănicerilor):
- clasele IX-XII liceal 345 elevi
- în administrare, sală sport tip B
- cadre didactice: 33
Colegiul Silvic Transilvania(str. Gării):
- clasele IX-XII liceal 486 elevi
- an I-III profesional 60 elevi
- internat propriu pentru 100 elevi și cantină
- cadre didactice: 37
- parc dendrologic și atelier școală
- în administrare, sală sport tip C, microbuz școlar
Școala Gimnazială Mihai Eminescu(b-dul Grănicerilor):
- clasele 0, I-IV primar 354 elevi
- clasele V-VIII gimnazial 327 elevi
- cadre didactice: 48
- sală sport proprie și acces la terenul de sport cu gazon sintetic
Are în subordine:
Școala Generală Valea Spinului (str. George Coșbuc):
- clasele I-IV primar 34 elevi
- clasele V-VIII gimnazial 32 elevi
- învățământ secundar inferior (after scool) 45 elevi
Școala Generală Liviu Rebreanu:
- clasele I-IV primar 24 elevi
Grădinițe:
- cu program prelungit (Grănicerilor) 167 copii
- cu program normal (ANL) 90 copii
- cu program normal (Valea Spinului) 24 copii
- cu program normal (Liviu Rebreanu) 18 copii
- cadre didactice: 22
Creșa(bloc 12)
- 45 copii
- cadre medicale: 3
- personal auxiliar: 5
Centrul de servicii sociale și protecția copilului: 68 elevi
Asociația Lacrima: copii cu dizabilități 43 elevi
- cadre didactice: 11
Extensia Năsăud a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Psihologie și Știința Educației, are specializările:
- pedagogia învățământului primar, an I-III 174 studenți
- învățământ la distanță, an I-III 84 studenți
- masterat, an I-II 50 studenți absolvenți
Cap. IX- ACTIVITĂȚI CULTURALE ȘI TURISTICE
Obiective turistice în oraș și împrejurimi:
- Centrul Național de Informare Turistică Năsăud, p-ța Unirii, nr.15.
- Muzeul Grăniceresc, înființat din 1931, cuprinde exponate etnologice, istorice, săli de expoziție și conferințe.
- Casa memorială Liviu Rebreanu și muzeul, înființat în 1957, în localitatea componentă.
- Casa memorială-muzeu George Coșbuc, în localitatea Coșbuc (Hordou), la 14 km de oraș.
- Centrul de documentare Arhivele Statului.
- Casa de Cultură Liviu Rebreanu, cu o capacitate de 350 locuri și care expune portretele academicienilor năsăudeni, cu biblioteca și sediul Despărțământului Astra Năsăud.
- Biserica romano-catolică, din anul 1764.
- Biserica ortodoxă nr.1, din anul 1884, cu mecanismul de ceas, clopotele, iconostasul și imaginea panoramică asupra urbei.
- Peștera Tăușoare, în Rebrișoara , pe valea Gersei, la cca 25 km de oraș, cea mai adâncă peșteră din țară și a treia din Europa, cu diferența de nivel de 413,5 m.
- Stațiunea balneo-climaterică Sângeorz-Băi, cu ape minerale, aflată pe DN17D, la cca 28 km. de oraș.
- Parcul Național Munții Rodnei, cu floră și faună variată (poiana cu narcise, rododendronul, capre negre, lacuri și circuri glaciare, vârful Ineu 2.279 m și vârful Pietrosu 2.305 m).
Orașul nostru și zona din care face parte, Țara Năsăudului, dispune de un potențial turistic bogat și atrăgător, încă insuficient organizat și exploatat.
Pe plan local, turismul este susținut de numeroase spații de cazare într-un hotel și încă patru pensiuni, dar și unități de alimentație publică moderne: Borșanu, La Han, Coco, Moravia, Geea”s, Blacteea, Casa albă, Lorena, Grădina de Vară, Sălăuța, cofetării, baruri, etc
2. Lăcașuri de cult:
- Biserica ortodoxa nr.1 cu hramul Sf. Nicolae (p-ța Unirii), din anul 1884.
- Biserica ortodoxă nr.2 cu hramul Sf. Împărați C-tin și Elena (Grănicerilor), 1939.
- Biserica ortodoxă nr.3 cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, din 2003-2006.
- Capela ortodoxă a spitalului orășenesc dr. George Trifon, cu hramul Sf. doctori fără de arginți Chir și Ioan (str. Vasile Naşcu), începută din 1997.
- Capela mortuară, cu hramul Sf. Dumitru (str. Vasile Naşcu), din 1987.
- Paraclisul ortodox, cu hramul Sf. Ilie (str. Cloșca), lucrări începute în 2014.
- Biserica greco-catolică (p-ța Unirii), construită după 1990.
- Biserica romano-catolică cu hramul Sf. Ioan Nepomuc (Grănicerilor), din 1764.
- Biserica reformată (str. Vasile Naşcu), din 1900.
- Biserica baptistă ,,Harul” (b-dul Grănicerilor).
- Biserica baptistă ,,Betel” (str. G. Coșbuc).
- Biserica penticostală ,,Emanuel” (str. Gării), terminată în anul 2005.
- Casa de rugăciune Martorii lui Iehova (str.Iacob Mureșianu).
- Casa de rugăciune (str.Bistriței).
- Biserica ortodoxă din Lușca, cu hramul Izvorul Tămăduirii si Sf. Nicolae, din 1901.
- Biserica ortodoxă din Liviu Rebreanu, cu hramul Sf. Dumitru, construita in 1910..
- Biserica penticostală din Liviu Rebreanu.
În oraș au mai fost și alte biserici care au fost demolate. Astfel biserica a cărei pristol (altar) este marcat în parcul central, demolată după construcția catedralei în 1884, iar piatra recuperată, s-a folosit la construcția liceului. Biserica evanghelică din str. V. Naşcu, actual clădirea fostului UFET și Sinagoga evreiască, de pe locul actualei capele mortuare, s-au demolat între anii 1955-1960, din lipsă de enoriași. Cimitirele evreiești, din Năsăud și Lușca, sunt zone protejate.
3. Monumente arhitectonice:
- Colegiul Național ,,George Coșbuc”, construit în 1889.
- Biserica romano-catolică ,,Sf. Anton”, construită în 1764 și casa parohială.
- Școala gimnazială ,,Mihai Eminescu”, construită în perioada interbelică.
- Primăria, construită în 1905.
- Cazarma Svarda, a Regimentului II de graniță, azi Muzeul Grăniceresc năsăudean.
- Colegiul silvic ,,Transilvania”, fosta școală de fete Principesa Elena.
- vila Tișca, azi Biblioteca documentară a Academiei.
- hotel și restaurantul ,,Rahova”, casina, în care s-a constituit în 1861 Despărțământul năsăudean al Astrei, azi secția de jandarmi.
- biserica reformată din 1900 și casa parohială din 1901, alăturată.
- hotel ,,Grivița”, azi magazin electrotehnice Normandia și apartamente.
- casa Goldschmith, azi locuințe pe str. Griviței, nr. 3.
- școala de aplicație.
- banca ,,Aurora”, construită în stil vienez în 1907, azi sediu Asirom și Alimentara.
- banca ,,Mercur”, azi imobil biblioteca ,,Veronica Micle”.
- școala comunală, azi pensiunea ,,Coco”.
- locuințe dascăli gimnaziu, azi Casa elevilor și biblioteca Colegiului Național.
- locuința Virgil Șotropa, azi Poșta română.
4. Busturi și statui:
- George Coșbuc, 1866-1918, poetul țărănimii și membru al Academiei Române, amplasat în fața intrării principale a Colegiului Național G. Coșbuc, b-dul Grănicerilor.
- Liviu Rebreanu, 1885-1944, scriitor, fondatorul romanului modern, amplasat la Casa memorială din Liviu Rebreanu, realizat din bronz de sculptor Al. Medrea și un alt bust amplasat în fața Casei de Cultură Năsăud, în 2006, donație a deputatului PRM, pr. Ioan Aurel Rus.
- Mihai Eminescu, 1850-1889, poetul național, amplasat în piața Unirii, lângă Casa de Cultură, sculptor Vlad Prună, donație a dr. Traian Dascăl, din 2009 și un alt bust amplasat în holul Școlii Gimnaziale, care îi poartă numele.
- Veronica Micle, 1850-1889, poetă născută în Năsăud și muza poetului național, bust amplasat în p-ța Unirii în apropierea casei părintești a poetei, realizat din bronz de sculptor Aurel Contraș, donație a Primăriei Năsăud.
- Avram Iancu, 1824-1872, crăișorul munților, conducătorul revoluției din 1848 în Ardeal, amplasat în piața Unirii.
- Alexandru Bohățel, 1816-1897, avocat, căpitanul suprem al Districtului grăniceresc autonom Năsăud, deputat în Dieta Cluj(1848), Sibiu(1863) și Pesta(1886), amplasat în p-ța Unirii, donație a fam. Uioreanu și Bohățel.
- Sfinții martiri năsăudeni, grup statuar din rocă de andezit cu basorelief, amplasat în parcul central, a cărui temelie a fost sfințită în 12 nov.2013, este în curs de amenajare prin grija Protopopiatului Ortodox Năsăud.
- Monumentul Eroilor din primul și al doilea război mondial, strămutat din cimitirul Comoară, în parcul central al orașului.
- Vasile Naşcu, 1816-1867, învățător și militant pentru recâștigarea drepturilor și averilor deținute de grăniceri, amplasat în curtea Muzeului Grăniceresc, b-dul Grănicerilor.
- Regele Ferdinand I, care a domnit între anii 1914-1927, întregitorul de țară la 1 Decembrie 1918, sculptor Vlad Prună, donație a dr. Traian Dascăl, din 2005, amplasat în fața Policlinicii.
- Lupa Capitolina, lupoaica cu Romulus și Remus, întemeietorii Romei antice, simbolul latinității poporului român, sculptor Vlad Prună, donație dr. Traian Dascăl, amplasat din 2005 în părculețul de la intersecția str. V. Naşcu cu b-dul Grănicerilor.
- Grigore Moisil, 1814-1891, paroh, vicar, director al gimnaziului și președinte al fondurilor grănicerești, monument cu basorelief, amplasat în curtea Catedralei ortodoxe.
- Monumentul de la Cruce, ridicat in 1929 de fam. Anton, in cinstea supraviețuitorilor din primul război mondial, amplasat la intersecția cu str. Bistriței.
- Crucea din parcul central, care marchează locul pristolului(altarului) vechii biserici dărâmate în 1885.
Urmează a mai fi montat bustul Șimon Nestor, administrator al fondurilor grănicerești, pe piedestalul ridicat în fața Colegiului Economic și grupul statuar al Grănicerilor Năsăudeni, amplasat în parcul central.
Pe multe clădiri s-au montat plăci comemorative, amintind de evenimente deosebite sau personalități din oraș.
5. Facilități de petrecere a timpului liber:
- Baza sportivă ,,Progresul”, cu teren de fotbal, tenis de câmp, pistă de atletism, vestiare, tribună, teren de antrenament, parc de joacă pentru copii, împrejmuiri, etc.
- Săli de sport multifuncționale ale Consiliului Local, date în administrarea Colegiului Silvic și Colegiului Economic.
- Terenuri de minifotbal cu gazon sintetic, investiție privată, utilizate și de elevii Școlii gimnaziale.
- Parcul central, dotat cu alei pavate, mobilier urban, spații verzi, amenajări floricole.
- Parcuri de joacă pentru copii: la stadion, în zona blocurilor 6 și 7ABC, la grădinița ANL, la creșă bl.12, la grădinița cu program prelungit, la grădinița din Lușca și la școala din Liviu Rebreanu, dotate corespunzător cu mobilier adecvat.
- Biblioteca orășenească ,,Veronica Micle”, cu cca 61.000 de titluri, cărți și publicații, sală de lectură, internet.
- Casa de cultură ,,Liviu Rebreanu”, modernizată pentru spectacole, cu 350 locuri.
- Cămine culturale, în Lușca și Liviu Rebreanu, utilizate pentru evenimente locale.
- Spații verzi, în suprafață de 18,21 ha (16,47 mp / locuitor), amenajate cu mobilier urban, fântâni arteziene, plante ornamentale: sunt renumiți palmierii aclimatizați pentru zona temperată. Materialul floricol se asigură în mare parte, prin serele orașului, în subordinea Primăriei.
- Este întocmit un studiu de fezabilitate pentru un Complex polisportiv și de agrement, inclusiv ștranduri, în zona străzii Dumitru Vârtic, pe malul drept al Someșului.
6. Evenimente culturale specifice:
- Zilele orașului Năsăud, incluzând ziua Înălțării Domnului Isus la cer-Ispasul, organizate de Primăria orașului, cu sprijinul tuturor instituțiilor interesate, zile în care au loc manifestări artistice de muzică populară, modernă sau cultă, simpozioane, expoziții, lansări de carte, acordare de titluri de cetățean de onoare, sărbătorirea cuplurilor de vârstnici care au ajuns la 50 de ani de la căsătorie, etc
- Festivalul național de muzică populară ,,De Ispas la Năsăud”, având deja laureați din multe zone folclorice ale României
- Maialul năsăudean, în luna mai, sărbătoare tradițională a elevilor năsăudeni, organizată de Colegiul Național George Coșbuc, cu participarea tuturor școlilor din oraș.
- Ziua Colegiului Național George Coșbuc, sărbătorită anual la 4 octombrie, ziua înființării Gimnaziului năsăudean.
- Ziua națională a Romaniei, Marea Unire, sărbătorită la 1 Decembrie, cu spectacole atristice și cu depuneri de coroane la Monumentul Eroilor și la statuia regelui Ferdinand I.
- Ziua Unirii Munteniei cu Moldova din 1859, sărbătorită la 24 ianuarie.
- Ziua de 6 decembrie, de Sf. Nicolae, hramul Catedralei ortodoxe, cu participarea tuturor parohiilor ortodoxe din oraș.
- Ziua Eminescu și a Culturii Naționale, sărbătorită în 15 ianuarie, prin recitaluri și depuneri de flori la bustul poetului Mihai Eminescu și a poetei Veronica Micle, născută în Năsăud.
- Ziua Recoltei, cu expoziții și standuri specifice, în piața agro-alimentară, în ultima joie din septembrie.
- Sărbători naționale specifice: ziua femeii, ziua copilului, daruri și colinde la Crăciun, etc.
- Manifestări culturale ale Astrei năsăudene, la toate evenimentele locale și naționale.
Prima monografie a orașului s-a editat în 1926, prin grija prof. Virgil Șotropa și Al. Ciplea; între timp a fost editată Monografia localității componente Liviu Rebreanu (1392-2007), autor col.(r) Ioan V. Boțan și Monografia orașului Năsăud (1245-2008), volumul I și II, urmând a se tipări și volumul III și IV, autori fiind un grup de intelectuali voluntari, coordonați de prof. universitar dr. Ironim Marțian și col.(r) dr. Vasile Tutula, sub egida Consiliului Local și a Primăriei Năsăud.
Cap. X- ACTIVITĂȚI ECONOMICE ȘI SOCIALE
1. Agricultura
În zonă nu sunt organizate mari ferme sau asociații agricole care să influențeze pozitiv dezvoltarea agriculturii și creșterea animalelor. Aceste activități se practică în gospodării particulare individuale, fiind o agricultură de subzistență, care acoperă nevoile gospodărești sau de comercializare a produselor locale, în târguri sau piețe. Fondul funciar este modest și solul slab productiv: din suprafața UAT Năsăud de 4.353 ha, 75 % este teren agricol, respectiv 3.340 ha, distribuit astfel:
- teren arabil = 1.100 ha
- pășuni = 999 ha
- fânețe = 851 ha
- livezi = 120 ha
- viță de vie = 6 ha
-altele = 249 ha
Restul de 25 % din suprafață, adică 1.013 ha, sunt terenuri neagricole, repartizate astfel:
- vegetație forestieră = 461 ha
- ape = 90 ha
- drumuri și cale ferată =185 ha
- curți și construcții =248 ha
- terenuri neproductive = 29 ha
Culturile preponderente sunt: porumbul, grâul, cartofii, legumele și zarzavaturile, iar în pomicultură: merii, perii, prunii, nucii, etc. Fructele se consumă local, se comercializează sau sunt transformate în țuică locală, în distilerii particulare.
Se cresc animale: ovine, caprine, bovine, porcine, mai ales pentru folosința în gospodărie sau comercializare și cabaline pentru muncile agricole. Se extinde tot mai mult mecanizarea lucrărilor agricole, prin folosirea utilajelor agricole multifuncționale, tractoare mici și motocultoare. Creșterea păsărilor de curte, a iepurilor de casă și albinăritul fac parte din ocupațiile unor gospodari.
2. Industria
După 1989, activitatea industrială a fost în regres continuu. Fostele întreprinderi de interes național sau local au dispărut, fiind falimentate, vândute la fier vechi sau privatizate. Forța de muncă a scăzut considerabil, prin migrarea în alte zone industriale, exodul specialiștilor peste hotare, trecerea în șomaj sau pensionarea lor. Orașul nu deține suprafețe propice extinderii industriale sau pentru înființarea unui parc industrial. Majoritatea societăților comerciale care s-au înregistrat sunt particulare și au utilizat pe cât a fost posibil, spațiile industriale ale fostelor întreprinderi de stat. Foarte puține au construit hale industriale noi(ex. Periks, District, Pavimat) sau și-au extins spațiile de producție(ex. Peromex, Frasinul, Gironic).
Activități industriale mai importante sunt: prelucrarea maselor plastice, confecții textile, confecții metalice, panificație, prelucrarea lemnului, montaje electrotehnice, prepararea betoanelor, exploatarea produselor de balastieră, etc. Rezultatele economice din ultimul an, denotă o revigorare a activității în industria locală.
La nivelul orașului sunt înregistrate 353 societăți comerciale și 222 persoane fizice autorizate. Dintre societățile comerciale, 114 practică activități de comerț, 63 producție, 142 prestări de servicii, 32 alimentație publică iar dintre persoanele fizice autorizate, 98 au activițăți de comerț, 76 prestări de servicii, 12 producție și 36 agricultură.
3. Servicii
O parte din forța de muncă disponibilizată a fost cuprinsă în sfera serviciilor: alimentație publică, finanțe, bănci, administrație publică, asigurări, profesii liberale (avocați, notari, executori, experți, farmaciști, medici, stomatologi, contabili), telecomunicații, construcții edilitare, autoservice-uri, salubrizare, coafură, comerț cu amănuntul, exploatare și întreținere rețele electrice, apă, canal, gaz, telecomunicații, etc.
În orașul Năsăud nu există serviciu public de transport local: populația este deservită prin existența firmelor particulare de taximetrie, microbuze și autobuze.
4. Siguranța cetățenilor
Este înfăptuită prin existența în oraș a instituțiilor specializate:
- Poliția română, asigură: prevenirea și combaterea infracționalității stradale, combaterea cerșetoriei și a schimbului ilegal de valută, combaterea traficului ilegal de persoane, asigură fluența traficului rutier, prevenirea și combaterea corupției, etc.
- Detașamentul de jandarmi: asigură paza și protecția Judecătoriei locale, a Parchetului, a Trezoreriei, a sediului propriu; are o grupă de supraveghere și intervenție, în caz de necesitate.
- Inspectoratul pentru situații de urgență (ISU) are o formație de pompieri, dotată cu utilaje și aparatură de stingere a incendiilor și un Serviciu Mobil de Urgență pentru Reanimare și Descarcerare (SMURD), dotat cu personal de specialitate și autospeciale de intervenție rapidă.
- Serviciul de Ambulanță, asigură intervenția medicală permanentă în oraș și zona limitrofă, cuprinzând 23 de comune din bazinul superior al Someșului Mare și afluenții săi.
- Firme de pază private, asigură paza și integritatea obiectivelor, în baza contractelor de pază.
- Poliția Locală, în subordinea primarului, asigură liniștea și ordinea publică, paza bunurilor, disciplina în construcții, afișajul stradal, protecția mediului, circulația pe drumurile publice. Până în prezent, poliția locală are doi angajați care dispun de un autoturism de teren.
- Serviciul de Voluntariat pentru Situații de Urgență (SVSU), din cadrul Primăriei, asigură înștiințarea, alarmarea, adăpostirea populației și comunicațiile, în caz de calamități și dezastre.
Cap. XI - PATRIMONIUL
Patrimoniul orașului este alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea publică și în proprietatea privată, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
Bunurile care aparțin orașului Năsăud, sunt supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situațiilor financiare anuale. Inventarul bunurilor orașului sunt cuprinse în Anexa4 la actualul Statut, care se va actualiza periodic, după necesități.
Bunurile aflate în proprietatea publică și cele din proprietatea privată a orașului, pot fi date în administrare altor instituții publice, pot fi concesionate ori închiriate, în condițiile legii, sau pot fi atribuite în folosință gratuită pe termen limitat, unor persoane juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de utilitate publică, binefacere ori servicii publice.
Consiliul Local hotărăște cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privată a orașului. Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, potrivit prevederilor legale.
Cap. XII - INSTITUȚIILE PUBLICE
Instituțiile publice din oraș deservesc populația orașului și în mare parte, a locuitorilor din Țara Năsăudului, respectiv cca 120.000 locuitori din 23 comune. Astfel sunt:
¤-Primăria orașului Năsăud, reabilitată în perioada 2009-2013
¤-Serviciul Public Comunitar Local de Evidența Populației (SPCLEP), din cadrul Primăriei, care deservește 14 comune arondate.
¤-Spitalul orășenesc dr. George Trifon Năsăud, inițial a funcționat cu 420 paturi, dar acum dispune de 165 paturi, cu 4 secții și 3 cabinete:
- secția interne, cu 55 paturi, din care 10 paturi pentru reumatologie
- secția chirurgie, cu 30 paturi, din care 5 paturi pentru ortopedie și traumatologie
- secția obstetrică-ginecologie, cu 30 paturi
- secția pediatrie, cu 25 paturi
- cabinetul de neonatologie, cu 10 paturi
- cabinetul de neurologie, cu 10 paturi
- cabinetul de terapie intensivă (ATI), cu 5 paturi
Dispune de o cameră de gardă cu activitate continuă.
- Ambulatoriul de specialitate al spitalului: modernizat în perioada 2012-2015, cu 14 cabinete medicale de consultații și tratament, care asigură un sistem de servicii medicale moderne.
- Stația de ambulanță: asigură intervenția medicală permanentă în 23 comune.
- Școlile năsăudene: frecventate de cca 3.500 elevi, iar cursul gimnazial, liceal și superior, frecventat de elevi proveniți din toate comunele arondate sau chiar din alte județe.
- Complexul de Servicii Sociale, cu 68 copii interni, cazați în apartamentele centrului.
- Judecătoria și Parchetul Năsăud.
- Poliția Năsăud, cu secții comunale de poliție în toate comunele arondate orașului.
- Poliția locală, în administrarea și coordonarea Primarului.
- Inspectoratul pentru situații de urgență (ISU), cu formația de stingere a incendiilor și Serviciul Mobil de Urgențe, Resuscitare și Descarcerare (SMURD).
- Detașamentul nr. 3 de jandarmi.
- Protopopiatul Ortodox Român Năsăud: are în coordonare 61 de parohii arondate orașului și 3 mănăstiri: Izvorul Tămăduirii din Salva, Buna Vestire din Cormaia și Sfinții apostoli Petru și Pavel din Rebra-Parva. A fost înființat în 1948 și a fost condus de protopopii Chitul Iacob, Pârțoc Ioan, Peter Adrian, Suliciu Spiridon și Dâmbu Ioan, din 1988 și până în prezent.
- Cabinete:
- medici de familie =11
- stomatologie =15
- tehnică dentară = 5
- activități conexe actului medical =11
Cele mai multe cabinete medicale sunt localizate în Policlinica Veche.
- Birouri:
- de avocatură =18
- notariale = 2
- de executori judecătorești = 2
- Farmacii:
- umane = 3
- veterinare = 5
- Agenția Locală de Ocupare a Forței de Muncă (ALOFM).
- Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) și Trezoreria Năsăud.
- Instituții bancare:-Banca Comercială Română (BCR)
- Banca Transilvania (BT)
- Banca Carpatica
- Raiffeisen Bank
- Banca de Reconstrucție și Dezvoltare (BRD)
- CEC Bank
- Poșta Română.
- Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM)-Camera de muncă Năsăud.
- Direcția de Sănătate Publică (DSP)-Sanepid.
- Circumscripția Sanitar-Veterinară (CSV).
- Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), cu Cartea funciară
- Ocolul silvic Someș-Țibleș.
- Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăud (UCGN).
- Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CAR).
- Stația CFR Năsăud, în prezent opresc 19 trenuri de pasageri (11 regio și 8 interregio), deservește fluxul de cca 350 călători/zi și fluxul de marfă, în mod curent, produse petroliere, pe calea ferată uzinală.
- Sectia de Drumuri Naționale (SDN).
- Oficiul de Gospodărire a Apelor (OGA).
Bibliografie:
- Monografia orașului Năsăud, Ed. Napoca Star, Cluj. Napoca, 2009, autori: colectiv coordonat de Ironim Marțian.
- Studiu monografic Prislop - Liviu Rebreanu, ed. Mega, Cluj-Napoca, 2008, autor Boțan V.Ioan.
- Monografia Colegiului Național G. Coșbuc, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013, autori: colectiv coordonat de A. Dorel Coc.
- Năsăudul sub teroarea timpului, ed. Karuna Bistrița, 2011, autori I. Lăpușneanu, D. Mureșan, O. Maghiar.
- Cetățeni de onoare ai orașului Năsăud, ed. Karuna, Bistrița, 2011, autori I. Lăpușneanu, D. Mureșan.
- Administrația publică locală, ed. Barna, Bistrița, 2008, Dana Fetti
- Poruncile primăriei Năsăud, ed. Karuna, Bistrița, 2007, autor Simion Lupșan.
- Strategia de dezvoltare a orașului.
- Raportul anual al Primarului.
- Statutul orașului Năsăud, editat în anul 2002.
Năsăud, Comisia: Maghiar Ovidiu
la 25.01.2016 Găitan Niculai
Boțan Ioan
Cicedea George
Marica Marius
Vlașin Dorin
Cârcu Nicolae